„Un loc unde te ucid lent”: BBC investighează cum sunt tratați prizonierii ucraineni într-o celebră închisoare rusească

Acest articol conține descrieri de tortură, pe care unele persoane le-ar putea considera tulburătoare.

Soldatul ucrainean în vârstă de 23 de ani era hotărât să numere fiecare dintre zilele petrecute în captivitate rusă - în total, 992 de zile.

Fostul student la arhitectură s-a înrolat în armata ucraineană ca voluntar în noiembrie 2021. Datorită alegerii sale de carieră, el a primit numele de cod Arhitectul. Trei luni mai târziu, Rusia a lansat invazia la scară largă împotriva Ucrainei.

Forțele ruse au capturat orașul Mariupol din sud-estul țării în 2022, după un asediu care a durat aproximativ trei luni. Arhitectul a fost luat prizonier.

El a fost transferat între închisori de câteva ori înainte de a petrece 11 luni - între februarie și decembrie 2024 - în IK-10, un penitenciar penal din regiunea rusă Mordovia, aflată la aproximativ 500 km sud-est de Moscova.

„Peste tot era greu, dar cel mai rău a fost la Mordovia”, spune Arhitectul, reiterând relatările altora, care au descris închisoarea, pentru BBC, drept „infernală” și „locul unde ucid lent”.

Își amintește de zile în care ceilalți deținuți abia puteau să mai meargă, uneori târându-se după ce fuseseră bătuți de gardieni.

BBC a vorbit cu șase foști prizonieri ai IK-10, eliberați cu toții ca urmare a schimburilor de captivi, și cu sora unui soldat care a murit acolo. Cu toții au descris bătăi sistematice, tortură și alte tratamente inumane.

Abuzuri pe scară largă

Închisorile din Rusia sunt notorii pentru practicile răspândite de tortură și rele tratamente, documentate de jurnaliști și activiști pentru drepturile omului. Deținuții sunt agresați fizic și uneori sexual pentru a obține mărturisiri, sau ca mod de șantaj sau de impunere a disciplinei.

Ucrainenii care au fost deținuți de Rusia își aduc aminte că erau în mod frecvent împroșcați cu insulte etnice sau agresați fizic.

Autoritățile ucrainene spun că cel puțin 8.000 de prizonieri de război și persoane civile deținute fără proces de judecată rămân în închisorile rusești și în teritoriile ocupate de Rusia.

Intimidare

IK-10 este o închisoare cu „regim special” - reprezentând cea mai dură categorie din Rusia, și fiind cel mai adesea rezervată bărbaților care execută pedepse pe viață.

De ani de zile, IK-10 este notorie pentru tratamentul brutal impus asupra prizonierilor și pentru condițiile precare în care sunt ținuți. Se știe că deținuții care suferă de tuberculoză, o boală frecvent întâlnită în închisorile rusești, împart celulele cu alții. Acest lucru a fost documentat de un avocat în 2014.

BBC a descoperit că prizonieri de război ucraineni și civili capturați au fost trimiși acolo în număr mare în iarna anului 2023. Totodată, mulți dintre deținuții ruși au fost transferați altundeva, iar cei care au rămas au fost separați de prizonierii ucraineni.

Nu se știe numărul exact al ucrainenilor deținuți în IK-10, dar un fost prizonier spune că, în ianuarie 2025, i-a auzit din întâmplare pe gardieni estimând că era vorba de peste 600 de persoane.

Arhitectul spune că gardienii i-au obligat pe el și pe alții să stea nemișcați câte 16 ore pe zi în celule și să cânte imnul național al Rusiei.

Gardienii observau pe camerele de supraveghere dacă se rezema sau se mișca, și îl târau afară din celulă.

„Ne interogau în timp ce ne băteau pe coridor, întrebându-ne: «Cine s-a rezemat? Cine a vorbit? Cine s-a mișcat?» Trebuia să stai absolut nemișcat”, spune Arhitectul.

Experții spun că statul prelungit în picioare poate rezulta în ulcere trofice - răni dureroase cărora le poate lua foarte mult timp pentru a se vindeca. Picioarele multor prizonieri s-au umflat, dezvoltând abcese.

„Este o formă malițioasă de tortură, folosită în Japonia [în timpul celui de-al Doilea Război Mondial], în Germania nazistă și de către gulagul sovietic. Afectează și sănătatea fizică, și pe cea mentală”, spune Stanislav Lobach, chirurg ortoped-traumatolog și voluntar în cadrul serviciului medical militar al Ucrainei.

În unele cazuri, poate duce la amputări.

Umilirea

Și malnutriția cronică era răspândită. La șase luni de la eliberare, Arhitectul încă se străduiește să recupereze cele mai bine de 20 kg pe care le-a pierdut în captivitate.

Toți foștii prizonieri cu care a vorbit BBC au spus că pistoalele cu electroșocuri erau folosite în mod frecvent asupra deținuților. Doi au zis că au fost torturați cu șocuri electrice aplicate asupra organelor lor genitale. Alții au descris cum gardieni asmuțeau câinii pe ei, rezultând în cicatrici provocate de mușcături.

„În cadrul inspecției de dimineață, trebuia să ne desfacem picioarele cât mai mult posibil. Dacă picioarele cuiva erau prea apropiate, era bătut peste picioare ca să le desfacă și mai mult. Ei numeau asta «poziția rândunicii». Și în acel moment, pur și simplu dezlănțuiau un câine asupra noastră”, spune Denis Cheremisov, din regiunea Kirovohrad din Ucraina, care a fost eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri în mai 2025.

Conform foștilor deținuți cu care a vorbit BBC, ofițerii purtau cagule și mănuși și nu foloseau niciodată nume, ceea ce le îngreunează identificarea.

S-a putut, însă, stabili identitatea unui presupus torționar.

„Doctorul Groazei”

Potrivit foștilor prizonieri, îngrijirea medicală era aproape inexistentă, și se acorda ajutor minim doar în cazuri gravuri.

Un medic din închisoare era cunoscut pentru că folosea un pistol cu ​​electroșocuri asupra celor care îi cereau ajutorul.

„Se deschidea fanta pentru mâncare de la ușa celulei și te întreba: «Ce nu e în regulă cu tine?». Să zicem că spui că ai febră mare. El îți spune să întinzi mâna. Tu o faci - iar doctorul îți nimerește mâna cu pistolul cu ​​electroșocuri și spune: «Ei bine, te-a ajutat asta?»”, își amintește Arhitectul.

Medicul era cunoscut printre deținuți drept „Doctorul Groazei”.

Jurnaliștii de la Scheme - un proiect de investigație al postului Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (Radio Free Europe/Radio Liberty), finanțat de Congresul SUA - l-au identificat ulterior drept Illia Sorokin, în vârstă de 35 de ani. El a negat că a lucrat pentru închisoare și și-a șters profilul pe rețelele de socializare după ce a fost publicată ancheta.

Cu toate acestea, într-una dintre postările sale mai vechi, însă, Sorokin încărcase o imagine înfățișând un certificat de premiere care dovedea că a lucrat la închisoare, lucru care a fost confirmat ulterior jurnaliștilor de la Scheme de către un manager de resurse umane.

BBC nu a reușit să-l contacteze pe Sorokin, dar o sursă care a petrecut șase ani în IK-10 spune că el a fost concediat de administrația închisorii în 2023 și s-a alăturat apoi „operațiunii militare speciale” - numele dat de Rusia războiului său împotriva Ucrainei.

Nu ai unde să te plângi

Unii deținuți nu au supraviețuit încarcerării în închisoarea din Mordovia.

Mai precis, conform datelor de până în mai 2025, cel puțin 206 soldați ucraineni au murit în captivitate rusească în primii trei ani de război. Asta este potrivit unei investigații realizate de Associated Press, care s-a bazat pe cifre de la Biroul Procurorului General al Ucrainei, pe informații de la avocați ai drepturilor omului și pe mărturiile foștilor prizonieri.

În ciuda deceniilor de rapoarte privind actele de tortură care au loc în închisorile rusești, responsabilii sunt foarte rar trași la răspundere.

În cazul prizonierilor ucraineni cu care a vorbit BBC, chiar și depunerea unei plângeri era imposibilă.

Arhitectul spune că i-a vizitat la un moment dat celula un reprezentant al comisarului rus pentru drepturile omului - o poziție desemnată de stat pentru a monitoriza cazurile privind drepturile omului pe teritoriul Rusiei.

„Pereții erau acoperiți de mucegai, și așternuturile aveau pete ruginii de sânge”, spune Arhitectul, care își amintește că s-a găsit în fața funcționarului cu o vânătaie mare sub ochi. El susține că aceasta a fost provocată de un gardian care i-a apăsat capul cu bocancul în timp ce îi lovea rinichii. Picioarele îi erau, de asemenea, sfâșiate de lovituri cu o țeavă de plastic.

Își amintește că și colegii săi de celulă treceau prin chinuri: erau slabi, epuizați și cu urme de bătăi, și se uitau la pământ în timpul vizitei funcționarului, care a făcut act de prezență doar pentru scurt timp și apoi a plecat, își amintește Arhitectul.

Observatorii europeni au întrerupt vizitele la închisorile rusești după ce Moscova s-a retras din Consiliul Europei - una dintre cele mai mari organizații pentru drepturile omului de pe continent - la scurtă durată după invazia la scară largă a Ucrainei.

Dar Comisia Internațională Independentă de Anchetă a Națiunilor Unite a raportat „tratamentul extrem de crud” la care erau supuși prizonierii ucraineni în închisorile rusești, inclusiv la IK-10, și a documentat crime împotriva umanității comise împotriva prizonierilor de război ucraineni de acolo.

Pe lângă penitenciarul IK-10 din Mordovia, peste 30 de alte facilități din Rusia dețin prizonieri ucraineni.

Serviciul Penitenciar Federal al Rusiei, care gestionează IK-10, nu a răspuns solicitării noastre pentru comentarii privind acest articol, și nu este consemnat niciun alt răspuns oficial din partea Rusiei.

Acum că a supraviețuit experienței sale din Mordovia, Arhitectul intenționează să se înscrie într-o academie militară pentru a deveni ofițer. Mai întâi, însă, trebuie să i se vindece corpul - și, spune el, mintea lui nu va uita vreodată ceea ce a îndurat.

Tradus și editat de Ruxandra Iordache.