Moda peptidelor pentru wellness: de ce își injectează oamenii „medicamente minune” care nu sunt destinate consumului uman

Katie scoate cu grijă o seringă din ambalaj. Înțeapă capacul unui flacon mic cu lichid albastru și trage pistonul în sus.

Se întoarce și își înfige acul în partea superioară a feselor, apoi face un semn de aprobare către cameră, cu degetul mare ridicat.

Pare mulțumită. Își injectează GHK-Cu, un peptid de cupru, de câteva săptămâni și este convinsă că face o diferență pentru pielea sa. Atât de mult încât, spune ea, vergeturile apărute după nașterea celor doi copii aproape că au dispărut.

Singurul lucru puțin neliniștitor? Pe eticheta înfășurată în jurul recipientului scrie clar „Doar pentru utilizare în scopuri de cercetare”. Acest peptid nu este destinat consumului uman.

La fel ca numărul tot mai mare de alte persoane de pe rețelele sociale care se filmează injectându-și peptide nereglementate, Katie pare să nu fie deranjată de avertisment. Ea crede că este sigur.

„Am făcut multă documentare despre ele și sunt precaută. Am început cu o doză foarte mică”, a spus ea.

„Doar ca să mă asigur că nu observ nimic ciudat.”

Katie spune, de asemenea, că i-a îngroșat părul și i-a îmbunătățit textura pielii.

Deși GHK-Cu, un peptid produs de organism, este folosit topic în creme pentru reducerea liniilor fine, acesta nu este considerat sigur pentru injectare din cauza lipsei de cercetări științifice și a riscului de a declanșa un potențial răspuns imunitar periculos.

Peptidele sunt lanțuri scurte de aminoacizi, sau proteine mici, pe care corpul le produce în mod natural. Ele acționează ca mesageri, spunând celulelor noastre ce să facă. Au roluri esențiale în sănătatea pielii, în funcționarea sistemului imunitar și contribuie la reglarea hormonilor.

Ele sunt folosite pentru tratarea unor afecțiuni medicale de peste un secol. Insulina, primul peptid descoperit, îi ajută pe oamenii cu diabet de tip 1 și pe unii dintre cei cu diabet de tip 2 să își mențină sub control nivelul zahărului din sânge.

Acum, peptidele nereglementate au explodat pe piața de wellness, odată cu popularizarea medicamentelor GLP-1 pentru pierderea în greutate.

Medicamentele GLP-1 imită peptida 1 asemănătoare glucagonului, un hormon produs în mod natural în organism, care ajută la reglarea nivelului de foame.

În timp ce medicamentele GLP-1 au fost supuse unor teste clinice ample pe oameni și sunt autorizate de MHRA, organismul de reglementare a medicamentelor din Marea Britanie, apare o „piață gri” pentru alte peptide.

Peptidele de pe „piața gri” există într-o zonă de mijloc din punct de vedere legal și de reglementare. Nu este ilegal să fie cumpărate sau deținute, dar, în același timp, nu sunt aprobate pentru utilizare umană, așa că nu sunt supuse controalelor de calitate aplicate producției farmaceutice.

„Vedem o conjunctură perfectă de factori”, explică medicul de familie, dr. Mike Mrozinski. „Succesul medicamentelor GLP-1 reglementate a «normalizat» folosirea acului, reducând bariera psihologică față de auto-injectare.”

„Iar oamenii se uită la rezultatele transformatoare ale peptidelor de calitate farmaceutică și presupun, în mod greșit, că toate peptidele sunt, prin natura lor, sigure.”

Rețelele sociale sunt pline de reclame și videoclipuri cu influenceri care își injectează diverse combinații de peptide vândute exclusiv în scopuri de cercetare.

Vrei să îți crești masa musculară și să îți accelerezi recuperarea? Există afirmații că BPC 157 ar avea acest efect.

BPC 157 este o peptidă sintetică derivată din proteine gastrice umane. Studii preliminare pe animale sugerează posibile roluri în vindecarea rănilor și în protejarea intestinului.

Ai nevoie să reduci inflamația din organism și să îți îmbunătățești sănătatea metabolică? Unii spun că TB 500 merită o încercare.

„Persoanele care folosesc aceste produse devin, în esență, cobai”, explică Adam Taylor, profesor de anatomie la Universitatea Lancaster.

„Există unele date, dar din modele preclinice. Practic, au fost testate pe animale, dar nu pe oameni.”

El urmărește expansiunea acestei piețe de peste un an și a vorbit cu persoane care au avut efecte secundare precum amețeli, diaree, iritații ale pielii și umflături ale picioarelor. Este îngrijorat că, pe termen lung, oamenii își pot pune în pericol viața.

Pe lângă lipsa unor studii riguroase despre aceste peptide, el spune că multe dintre produsele vândute sunt periculoase. Unele cercetări, care au testat mai multe peptide de pe piață, sugerează că 12% dintre ele conțineau endotoxine bacteriene.

Endotoxinele bacteriene, spune el, „pot provoca daune serioase”. În doze mici, pot provoca febră, oboseală și dureri, însă în cantități mari pot declanșa afecțiuni care pun viața în pericol, precum șocul septic.

Jack Sarginson a decis să „combine peptide” pentru a-l ajuta să se recupereze după o accidentare la spate suferită la sală.

Tânărul de 24 de ani a început, în decembrie anul trecut, să își injecteze un „cocktail” de peptide numit Wolverine, despre care se susține că are puteri regenerative „de supererou”, asemenea personajului Marvel după care este numit.

În decurs de două săptămâni, el spune că a observat „o recuperare semnificativă”, cu „practic niciun efect secundar”. Până în săptămâna a cincea, afirmă el, era „practic fără dureri” și capabil să facă lucruri pe care nu le mai putea face „de ceva timp”.

Înainte de a încerca peptidele, el spune că mersese la medicul de familie și i se prescriseseră ședințe de fizioterapie, dar în ciuda faptului că făcea constant exercițiile recomandate, starea lui nu s-a îmbunătățit.

S-a ajuns în punctul în care, spune el, acest lucru îi afecta viața de zi cu zi și a început să se simtă „foarte abătut”.

„Știu că există două perspective aici”, spune el. „Și pentru unii, injectarea de substanțe poate părea destul de extremă, dar cred că de la Covid încoace, oamenii caută modalități de a a prelua controlul asupra propriei sănătăți.”

„Simt că peptidele pot fi benefice dacă sunt folosite în mod responsabil.”

Cultura „cobailor”

În acest stadiu, folosirea peptidelor nereglementate nu este „biohacking”, ci un pariu biologic, avertizează dr. Mrozinski.

„Dacă această cultură a «cobailor» se răspândește, riscăm o criză de sănătate publică, cu afecțiuni cronice «misterioase» provocate de aceste peptide nereglementate, pe care sistemul medical tradițional nu este încă pregătit să le trateze.”

Pe măsură ce milioane de postări despre peptide apar pe rețelele de socializare, un număr tot mai mare de clinici oferă terapie cu peptide.

Dr. Syed Omar Babar, medic specialist în urgențe și directorul Healand Clinic din Leicester, oferă terapie cu peptide – folosind, printre multe altele, peptide nereglementate precum BPC‑157 și TB‑500. El crede că aceasta este „o epocă de aur” pentru peptide și că acestea vor avea un rol important în viitorul serviciilor medicale.

Dar de ce nu există studii de de referință pe oameni? Dacă aceste peptide sunt atât de sigure și de eficiente, de ce nu sunt autorizate ca medicamente?

El spune că totul se reduce la finanțare: trecerea unui produs de la studii pe animale la testarea pe oameni și până la statutul de medicament complet autorizat durează ani și costă miliarde de dolari. Nu este în interesul marilor companii farmaceutice, explică el, să finanțeze acest proces.

„Multe dintre peptidele despre care vorbim sunt complet naturale – sunt produse de organism, ceea ce le face dificil de brevetat.”

Trebuie să difere în mod considerabil de forma lor naturală – ceea ce este complicat în cazul peptidelor.”

Fără un brevet, spune el, companiile riscă să investească bani într-un produs cu o protecție financiară limitată.

Dr. Babar spune că terapiile cu peptide oferite de clinica sa sunt monitorizate de un medic înregistrat la GMC (autoritatea independentă de reglementare a medicilor din Marea Britanie). Însă, deoarece aceste produse nu sunt autorizate și nu există „niciun manual” despre cum ar trebui folosite, totul se bazează pe experiență și pe clinicieni ca el, care învață „unii de la alții”.

Acest articol a fost scris și revizuit de jurnaliști BBC, folosind inteligența artificială pentru a ajuta în procesul de localizare, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Teodora Coroiu.