Andy Burnham a devenit noul premier al Regatului Unit

Andy Burnham a devenit al 59-lea prim-ministru al Regatului Unit și a fost invitat să formeze un cabinet de guvernare de către Regele Charles la Palatul Buckingham.

Burnham - care este acum al cincilea premier al Marii Britanii în ultimii patru ani - a fost desemnat oficial drept lider al Partidului Laburist vineri, grupul politic alegând să nu țină un concurs intern pentru poziție.

Numirea sa a avut loc după ce predecesorul său, Keir Starmer, și-a anunțat pe 22 iunie intenția de a demisiona din fruntea partidului în urma unei căderi dramatice din grații, marcând sfârșitul mandatului său ca premier al țării.

În cadrul ultimului său discurs în poziția de conducere, Starmer a spus, părăsind clădirea de la nr. 10 de pe Strada Downing - care este rezidența oficială a prim-ministrului Mari Britanii - că „plec cu bunăvoință, plec cu zâmbetul pe buze și plec mândru de tot ce am realizat."

Burnham, în vârstă de 56 de ani, a candidat anterior de două ori la poziția de lider al Partidului Laburist: odată în 2010, și apoi din nou în 2015. Așteptările sunt acum că noul prim-ministru al Marii Britanii va începe să demită din miniștrii și să le numească înlocuitorii.

„Un moment de reflecție"

În cadrul primului său discurs ca prim-ministru, Andy Burnham a spus astăzi că numirea sa marchează „un moment de reflecție și de noi hotărâri", subliniind că Marea Britanie trebuie acum să arate că „își poate recăpăta stabilitatea, și aceasta este provocarea cu care ne confruntăm".

„Preocuparea față de oameni va sta la baza a tot ceea ce voi face", a spus el. „Îmi voi dedica toate eforturile acestui demers", a adăugat el, pentru a „clădi un nou sentiment național de unitate".

El a adăugat că, mai târziu pe parcursul acestui an, el va prezenta un plan pe zece ani pentru Regatul Unit, conturând direcția în care vrea să conducă țara.

Nu se cunosc încă toate politicile concrete pe care urmează să le implementeze Burnham, dar printre cele vizate se numără planuri privind resursele de petrol din Marea Nordului, controlul asupra serviciului Thames Water, reducerea taxelor pentru afaceri și renunțarea la emiterea de documente de identitate digitală pentru populația britanică.

Burnham a promis că, începând de mâine, va începe să creioneze planuri pentru a acorda mai mult „respiro" cetățenilor în ceea ce privește presiunile exercitate de costurile vieții. El dorește o economie națională care să „readucă serviciile esențiale vieții sub controlul public"

Noul prim-ministru s-a angajat că mai mulți tineri vor fi ajutați să intre pe piața muncii, că vor fi construite mai multe locuințe sociale, și că se va face disponibil mai mult ajutor social, inclusiv pentru sănătatea mintală.

„Voi da prima mea instrucțiune pentru a pune capăt fenomenului persoanelor care dorm pe străzi în țara noastră," a spus Burnham.

Politică externă

Burnham nu și-a împărtășit în detaliu gândurile privind politica externă de-a lungul carierei sale.

Există așteptări că el va urmări formarea unor relații mai strânse cu Uniunea Europeană - dar nu foarte strânse. Deși el a spus anterior că ar dori ca Marea Britanie să revină în blocul european, el a făcut puține referințe la Brexit în cadrul campaniei sale pentru alegerile parțiale, în circumscripția electorală Makerfield, care privește foarte favorabil ieșirea Regatului Unit din UE.

Este, însă, foarte probabil că el va continua să promoveze importanța pe care Marea Britanie o acordă guvernării prin lege, normelor internaționale și organizațiilor multilaterale, precum cea a Națiunilor Unite.

Burnham va încerca totodată să prezerve așa-zisa relația specială între Marea Britanie și Statele Unite, deși nu neapărat cu Președintele Trump, în mod personal.

O provocare critică pentru Regatul Unit va fi finanțarea strategiei de apărare și îndeplinirea obiectivelor NATO.

După o întârziere de aproape un an, Starmer a publicat în sfârșit planul de investiție în domeniul apărării în iunie.

Acest lucru a dus la anumite reacții negative, deoarece se creiona doar creșterea cheltuielilor pe apărare până la un nivel de 2,7% din produsul intern brut (PIB) al țării, până în 2030. Și acest lucru nu era finanțat total, necesitând realizarea de economii prin prelevarea de fonduri de la alte departamente din Whitehall.

Va exista în continuare o presiune asupra lui Burnham să ridice nivelul de investiție pe apărare până la 3% din PIB până în 2030.

O altă provocare cu care se va confrunta Burnham este noul obiectiv NATO de a aduce cheltuielile pe apărare până la echivalentul a 3,5% din PIB până în 2035. Acest lucru ar presupune costuri adiționale de încă 24 de miliarde de lire sterline pe an, relativ la planurile actuale.