De-a lungul Dunării, imaginile arată cum nivelul apei a coborât la valori record

Apele impunătoarei Dunări, care traversează capitalele Europei Centrale, au ajuns la un nivel scăzut fără precedent, cu consecințe care depășesc cu mult aspectul fluviului și care afectează transportul naval, agricultura și ecosistemele.

De la izvorul său din Munții Pădurea Neagră din vestul Germaniei până la vărsarea în Marea Neagră, în est, țările de-a lungul traseului său de 2.850 de kilometri resimt impactul.

Autoritățile au raportat niveluri excepțional de scăzute ale apei.

În Budapesta, Dunărea a coborât la 24 cm, depășind recordul de 33 cm înregistrat în 2018, iar în România nivelurile au coborât sub cele consemnate ultima dată în 1996.

În capitala Ungariei, pilonii podurilor și porțiuni ale malurilor au rămas expuse, dezvăluind pietre și resturi acoperite de noroi gri uscat.

Mai în aval, unde fluviul curge liber prin păduri și terenuri agricole, au apărut bancuri uriașe de nisip, remodelând peisajul.

O insuliță stâncoasă ieșită recent la suprafață în apropiere de Insula Margareta a atras multă atenție ca loc pentru fotografii, unde oamenii se puteau poza ca și cum s-ar afla în mijlocul impunătorului fluviu.

Însă primarul ecologist al orașului, Gergely Karácsony, a publicat o imagine cu el însoțită de un avertisment sever despre ce înseamnă aceste niveluri scăzute, cauzate de valuri succesive de căldură, pentru rezervele de apă.

„Trebuie să ne protejăm apa. Viețile noastre și posibilitatea de a trăi în orașul nostru depind de ea”, a scris el.

Turismul a fost afectat, serviciile de feribot și croaziere fiind perturbate.

Nave-hotel elvețiene, unele dintre cele mai mari ambarcațiuni care navighează pe Dunăre, au rămas blocate în apropierea graniței dintre Ungaria și Slovacia și în Bulgaria.

Serviciile de feribot dintre România și Bulgaria au fost suspendate temporar în două zone.

În aval, în Croația, au ieșit la suprafață o navă de marfă scufundată în 1937 și o bombă din Al Doilea Război Mondial.

Zvonimir Balic, pescar din orașul Lovas, a spus că nu își amintește ceva asemănător.

„Nu-mi amintesc ca Dunărea să fi fost vreodată mai scăzută decât este acum, iar în prezent se află la cel mai redus nivel al său, lucru confirmat și de măsurătorile din ultimii o sută de ani”, a declarat el pentru Reuters.

La Bezdan, aproape de granițele Serbiei cu Croația și Ungaria, unde Dunărea intră în țară, fluviul se afla miercuri la cel mai scăzut nivel din ultimele peste cinci decenii, a relatat AFP.

Autoritățile au spus că debitul redus al fluviului amenință producția de hidroenergie, transportul fluvial, agricultura și ecosistemele.

Cea mai mare hidrocentrală a Serbiei funcționează acum la aproximativ o treime din producția sa normală, însă compania de stat a precizat că aprovizionarea rămâne stabilă.

Nivelul scăzut al Dunării a redus și importurile de produse petroliere, doar un sfert din volumul planificat fiind livrat în iulie.

Centrala nucleară de la Paks, singura din Ungaria, va fi nevoită să își oprească complet activitatea pentru prima dată din cauza nivelului record de scăzut al Dunării, a declarat prim-ministrul Péter Magyar.

Centrala de la Paks, construită în perioada sovietică, utilizează apa Dunării pentru răcire, însă nivelul apei este atât de scăzut încât duzele de aspirație nu mai ajung la aceasta.

Magyar a spus că importurile Ungariei ar putea acoperi necesarul de electricitate în cazul unei opriri.

România a oprit deja ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă, care asigură aproximativ o cincime din producția de energie a țării.

Cele două reactoare nu au mai fost niciodată deconectate simultan de la rețea din cauza nivelurilor scăzute ale apei.

Portul turistic din orașul Corabia, de pe malul Dunării, era pustiu, cu excepția câtorva ambarcațiuni de agrement blocate între alge.

La podul Vidin-Calafat, care leagă Bulgaria și România peste Dunăre, pescarii bulgari s-au plâns că nu mai pot lucra deoarece nivelurile scăzute ale apei le-au lăsat bărcile blocate pe uscat.

„Nu s-a mai uscat niciodată atât de mult±, a declarat pentru AFP pescarul Rossen Dobrev.

„Acum putem chiar să mergem pe jos până în România.”

„Sunt pescar de 39 de ani și nu a mai existat niciodată o secetă ca aceasta”, a suspinat colegul său Aleksandar Angelov.

„Cei care sunt responsabili acolo sus trebuie să acționeze”, a continuat bărbatul de 59 de ani, cu fruntea puternic încruntată.

„Nu mai avem apă aici.”

Pe măsură ce valul de căldură se instalează în Europa, se așteaptă ca seceta să continue, iar o ameliorare imediată nu este prevăzută.

Acest articol a fost scris și revizuit de jurnaliști BBC, folosind inteligența artificială pentru a ajuta în procesul de localizare, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Teodora Coroiu.